Colocviu: „Gregor von Rezzori. In cautarea unei patrii mai vaste” 2-5 mai Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Institutul Francez, Biblioteca Austria

Colocviu: „Gregor von Rezzori. In cautarea unei patrii mai vaste”

 

2-5 mai Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Institutul Francez, Biblioteca Austria


Evenimentul este organizat de catre catedra de germanistica a Universitatii „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi, in parteneriat cu Mitteleuropa-Zentrum de la Universitatea Tehnica din Dresda, Universitatea Toulouse II - Le Mirail, Centrul Cultural German Iasi, Institutul francez Iasi si Biblioteca Austria din Iasi.
Eveniment sustinut de Institutul Cultural Roman, Forumul Cultural Austriac si DAAD.

Gregor von Rezzori s-a nascut la Cernauti, capitala Bucovinei, care in acea vreme reprezenta provincia cea mai estica a Imperiului Austro-Ungar. Dupa ce urmeaza studii de medicina si arhitectura la Viena, se instaleaza la inceputul anilor 1930 la Bucuresti, apoi la Berlin. Cel de-al Doilea Razboi Mondial izbucneste, dar statutul de cetatean roman ii permite sa evite sa „se arunce in haos”. Dupa razboi, colaboreaza la o emisiune culturala a radioului englez din Hamburg, apoi lucreaza pentru editura Rowohlt si pentru radioul si televiziunea germane. In 1960, se stabileste in Toscana, impreuna cu sotia sa Beatrice, Italia fiind pentru el, dupa toti acesti ani traiti intr-o Germanie iubita si urata in acelati timp, precum „o baie calda pentru un cersetor”. Apatrid pana in 1982, obtine nationalitatea austriaca.

rezzori sn

In 1968, ii apare in New Yorker o povestire lunga, publicata astazi in lumea intreaga: Memoriile unui antisemit. Va trebui sa astepte anul 1990, pentru ca o editura elvetiana, L’Âge d’Homme, sa-l publice in franceza. In aceasta carte este evocata confruntarea dintre cultura evreiasca si traditia pe care Rezzori a cunoscut-o la Cernauti, unde antisemitismul era de bonton. Aducand laolalta locuri si epoci diferite, romanul poarta marca nomadismului interior si cultural al lui Rezzori.

Acest om de lume care da dovada de o ironie taioasa nu va inceta sa poarte doliul evreilor care, dupa el, constituiau leaganul civilizatiei europene si al modernitatii. „Ultim suspus al Imperiului”, cum este considerat cateodata, Gregor von Rezzori provine din Bucovina, tinut a carui stapanire s-a schimbat adesea (Austria, Romania, Rusia, Ukraina).

Nascut la Cernauti, acest scriitor nomad a trait in diverse capitale europene, dar si la New York. Comparat in repetate randuri cu Joseph Roth, Robert Musil, Sándor Márai sau chiar cu Thomas Mann, Von Rezzori este, fara inoiala, unul dintre cei mai mari stilisti ai limbii germane din secolul XX.

Gregor von Rezzori a murit in 1998 la Donnini, in Toscana.

Invitati: Ana-Maria Palimariu (Iasi), András Balogh (Cluj), Andrea Landolfi (Roma), Andrei Corbea-Hoisie (Iasi), Angela Checola (Siena), Brigitta Finta (Budapesta), Catrinel Plesu (Bucuresti), Cristina Spinei (Iasi/Suceava), Dan Haulica (Bucuresti /Paris), Elisabeth Berger (Iasi/Viena), Evelyne Polt-Heinzl (Viena), Fried Nielsen (Berlin), Grigore Marcu (Iasi), Hans Jürgen Schrader (Geneva), Hans-Harald Müller (Hamburg), Helga Mitterbauer (Graz/Edmonton), Ioana Craciun-Fischer (Bucuresti), Jacques Lajarrige (Toulouse), Joachim Jordan (Sofia/Freiburg), José Anibal Campos (Tenerife), Larisa Schippel (Viena), Manfred Müller (Viena), Mariana Lazarescu (Bucuresti), Marie Lehmann (Paris/ Saarbrücken), Markus Bauer (Berlin), Martin Hainz (Viena), Martin Hainz (Viena), Peter Rychlo (Cernauti), Péter Varga (Budapesta), Raluca Dimian-Hergheligiu (Suceava/Paris), Raluca Radulescu (Bucuresti/Iasi), Romanita Constantinescu (Bucuresti/Heidelberg), Rudolf Jaworski (Kiel), Sigurd Paul Scheichl (Innsbruck), Stefania De Lucia (Napoli), Taras Ivassioutine (Cernauti), Tatjana Basnjak (Cernauti), Vladimir Iliescu (Aachen), Walter Schmitz (Dresda), Wolfgang Müller-Funk (Viena).