Biserica Armeana din Iasi
Iasul se pare ca avea la un moment dat una din cele mai puternice comunitati armenesti din tara. Fiind un popor religios aceasta comunitate si-a ridicat pe locul unde astazi este Biserica Sf Sava, o capiste (templu) armeneasca. Armenii s-au stabilit pe ulita Podul Vechi ( astazi strada Costache Negri) si asta datorita monopolizarii comertului in Iasi. In urma unui pact cu ortodoxia ieseana Biserica Sf Sava a fost cedata acesteia, in locul ei armenii primind un loc unde sa isi ridice un nou lacas de cult.
Aceasta legenda este mentionata si de printul Nicolae Sutu in „Notions statistiques”, care precizeaza ca domnitorii Moldovei ar fi luat cu sila Biserica "Sf. Sava" de la armeni, iar acest lacas de închinaciune ar fi fost transformat apoi in biserica greco-ortodoxa pentru trebuinta moldovenilor, armenilor dandu-li-se in schimb alt loc si despagubiri, ca sa-si faca ei o noua biserica. Arhimandritul armean Zareh Baronian presupunea ca acest lucru s-ar fi putut petrece in timpul domniei de scurta durata a lui Stefan Rares (1551-1552), in timpul caruia s-a inregistrat o prigoana la adresa armenilor.
Documentele atesta insa ca Biserica "Sf. Sava" a fost construita in anul 1583 de calugari greci veniti de la Manastirea "Sf. Sava" din Ierusalim, pe un loc daruit de domnitorul Petru Schiopul . In actul de danie se precizeaza ca pe acel loc nu se afla nicio biserica mai veche (ortodoxa sau armeneasca), ci cateva case construite de domnitor.
In prezent, intr-o nisa din transeptul bisericii armenesti din Iasi se afla o placa de piatra cu urmatoarea inscriptie in limba armeana: "Cu mila lui Dumnezeu s-a pus temelia Bisericii Sfanta Nascatoare de Dumnezeu, prin staruinta parintelui Iacob si a lui Hagi Marcar si Grigor. 1395". Aceasta placa este mobila, fiind pastrata într-o ocnita din interiorul bisericii, dar pare sa fi fost odata asezata stabil in zidul bisericii.
Aflata in centrul orasului, langa Biserica Sf. Sava, Biserica Armeneasca din Iasi a fost construita in anul 1395, dupa cum atesta inscriptia de piatra aflata la intrare. Ctitorii Bisericii Armene din Iasi au fost epitropul Haciko, hagiul Markar si Grigor. Biserica a primit hramul ”Sfanta Maria, Nascatoare de Dumnezeu”
In anul 1351 a fost scrisa Evanghelia din Iasi de catre preotul Garabet. Un secol mai tarziu, o editie noua a acestei Evanghelii, legata in argint, a fost donata Bisericii Armene. Astazi aceasta editie se afla la Muzeul Episcopal din Bucuresti.
Comunitatile armene, extrem de numeroase in perioada constructiei bisericii si mai apoi, au pastrat-o in buna stare, fiind consolidata si restaurata in permanenta pana in 1928.
A existat la un moment dat pericolul ca cele doua turle sa se prabuseasca datorita degradarii continue si mai ales datorita cutremurelor in special a celui din 1977. Lucrarile de reconstructie au inceput in noiembrie 2005, cu aportul Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintelor precum si Ministerul Culturii si Cultelor. Astfel ca la 26 octombrie 2008 a avut loc resfintirea lacasului, iar la ceremonie a fost prezenta cea mai inalta fata bisericeasca a armenilor de pretutindeni, Sanctitatea Sa Karekin al II-lea, Patriarh Suprem al tuturor armenilor.
Dupa finalizarea lucrarilor, Consiliul parohial al bisericii, prin presedintele Zare Nazaryan, au inceput demersurile pentru a inscrie Biserica Armeana din Iasi pe lista monumentelor aflate in patrimoniul UNESCO.
Portalul Iasi 365 va mai ofera informatii despre:
Manastirea Frumoasa, Manastirea Golia, Mitropolia Moldovei si Bucovinei , Sinagoga Iasi , Manastirea Cetatuia Iasi, Biserica Barboi
