Biserica Armeana din Iasi
Iasul se pare că avea la un moment dat una din cele mai puternice comunități armenești din țară. Fiind un popor religios această comunitate și-a ridicat pe locul unde astăzi este Biserica Sf Sava, o capiște (templu) armenească. Armenii s-au stabilit pe ulița Podul Vechi (astăzi strada Costache Negri) și asta datorită monopolizării comerțului din Iași. In urma unui pact cu ortodoxia ieșeană, Biserica Sf Sava a fost cedată acesteia, in locul ei armenii primind un loc unde să își ridice un nou lăcaș de cult.
Această legendă este menționată și de prințul Nicolae Sutu in „Notions statistiques”, care precizează că domnitorii Moldovei ar fi luat cu sila Biserica "Sf. Sava" de la armeni, iar acest lăcaș de închinăciune ar fi fost transformat apoi în biserică greco-ortodoxă pentru trebuința moldovenilor, armenilor dându-li-se in schimb alt loc și despăgubiri, ca să-și facă ei o nouăa biserică.
Arhimandritul armean Zareh Baronian presupunea că acest lucru s-ar fi putut petrece in timpul domniei de scurtă durată a lui Stefan Rareș (1551-1552), in timpul căruia s-a inregistrat o prigoană la adresa armenilor.
Documentele atesta insa ca Biserica "Sf. Sava" a fost construita in anul 1583 de calugari greci veniti de la Manastirea "Sf. Sava" din Ierusalim, pe un loc daruit de domnitorul Petru Schiopul . In actul de danie se precizeaza ca pe acel loc nu se afla nicio biserica mai veche (ortodoxa sau armeneasca), ci cateva case construite de domnitor.
In prezent, intr-o nisă din transeptul bisericii armenești din Iași se afla o placă de piatră cu următoarea inscripție in limba armeană: "Cu mila lui Dumnezeu s-a pus temelia Bisericii Sfanta Nascatoare de Dumnezeu, prin staruinta parintelui Iacob si a lui Hagi Marcar si Grigor. 1395". Aceasta placă este mobilă, fiind păstrată într-o ocniță din interiorul bisericii, dar pare să fi fost odată așezată stabil in zidul bisericii.
Aflată in centrul orașului, lângă Biserica Sf. Sava, Biserica Armenească din Iași a fost construită in anul 1395, după cum atestă inscriptia de piatră aflată la intrare. Ctitorii Bisericii Armene din Iași au fost epitropul Haciko, hagiul Markar si Grigor. Biserica a primit hramul ”Sfânta Maria, Născătoare de Dumnezeu”
In anul 1351 a fost scrisă Evanghelia din Iași de catre preotul Garabet. Un secol mai târziu, o ediție nouă a acestei Evanghelii, legată în argint, a fost donată Bisericii Armene. Astăzi această ediție se află la Muzeul Episcopal din București.
Comunitătile armene, extrem de numeroase in perioada construcției bisericii și mai apoi, au păstrat-o in bună stare, fiind consolidată și restaurată in permanență până în 1928.
A existat la un moment dat pericolul ca cele două turle să se prabuseasca datorită degradării continue și mai ales datorită cutremurelor in special a celui din 1977. Lucrările de reconstrucție au inceput in noiembrie 2005, cu aportul Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuintelor precum si Ministerul Culturii si Cultelor. Astfel ca la 26 octombrie 2008 a avut loc resfințirea lăcașului, iar la ceremonie a fost prezenta cea mai inalta fata bisericeasca a armenilor de pretutindeni, Sanctitatea Sa Karekin al II-lea, Patriarh Suprem al tuturor armenilor.
După finalizarea lucrărilor, Consiliul parohial al bisericii, prin președintele Zare Nazaryan, a inceput demersurile pentru a inscrie Biserica Armeană din Iasi pe lista monumentelor aflate in patrimoniul UNESCO.
Portalul Iasi 365 va mai ofera informatii despre:
