Mănăstirea Cetățuia
Construirea Mănăstirii Cetățuia din Iași a început în anul 1668 ăn timpul domniei lui Gheorghe Duca, pe un deal din partea de sud a Iașiului în încercarea de a sta în calea eventualelor invazii ce puteau amenința Moldova. Importanța acestei mănăstiri pentru apărarea zonei este dată și de ritmul alert in care a fost construită, în primăvara anului următor zidurile mănăstirii fiind aproape terminate, iar din scrisorile vremii se pare că se căuta deja achiziționarea de material pentru acoperiș de către imputerniciții domnitorului, in acelasi timp făcându-se și comanda de clopote la Brașov și Danzig. Aceste clopote urmau să fie amplasate pe masivul turn clopotniță de la intrarea în mănăstire.
Cel care a condus lucrările de construire este talentatul sculptor și pictor Gligorie Cornescu.
După cum reiese din alte documente ale vremii, în iunie 1670 se pare că se finalizase deja construcția zidurilor incintei, a bastioanelor și a turnului clopotniță. Insă pentru sfințirea bisericii s-au mai așteptat doi ani pentru a se termina pictarea biserici și inzestrarea ei cu obiecte de cult.
In clădirile complexului mănăstiresc a fost instalată o tiparniță adusă de la Veneția unde au lucrat călugări romani cunoscători ai limbii grecești în frunte cu ieromonahul Mitrofan, care a ajuns mai apoi episcop de Huși. Această tiparniță a inceput să funcționeze din anul 1682, însă din păcate nu a funcționat prea mult, ultima lucrare fiind din anul 1698. Tiparnița, se pare că era singura din tot Orientul la vremea respectivă.
In timpul razboiului turco-austriac , izbucnit in anul 1716, armatele austriece ale împăratului Carol al VI-lea de Habsburg au trecut în tările române și s-au instalat în mănăstirile fortificate din Moldova.
In ziua de 10 ianuarie 1717 capitanul belgian Francois Ernau a intrat in Iasi cu o oaste de 100 de soldați austrieci și 700 de moldoveni care se aliasera trupelor austriece sub conducerea sulgerului Gheorghies Velicio din Campulung. Auzind de apropierea austriecilor, domnitorul Mihai Racoviță, impreună cu oastea sa, s-a retras in Mănăstirea Cetățuia. Pe la orele 3 ale serii trupele austriece se aflau in jurul Manastirii unde inauntru slujitorii trăgeau clopotele pentru a-i chema pe tătari în ajutor. Convinși de marele vistiernic și de trimisul turc, pe la orele 5 seara au sosit din toate părțile călăreții tătari iar din târg li s-au alăturat 500 de ostași moldoveni precum și negustorii și slujitorii domnești.
Atacați de tătari, austriecii au renunțat să mai asedieze Cetățuia și au coborat podul de peste heleșteul aflat între Mănăstirea Cetățuia și Frumoasa. In spatele austriecilor au apărut ostașii aflați la Cetățuie iar din față i-au atacat tătarii. Lupta a durat cam trei ore, tătarii lovind năprasnic, iar cătanele austriece au fost nevoite să se retragă in pădurile Hlincei, fiind urmăriți de tătari și de moldoveni.
Căpitanul Ferentz a murit fiind decapitat de Ali Agca iar cei 30 de moldoveni făcuți prizonieri au fost spânzurați. Trupurile celor uciși (in număr de vreo 500-600) printre care se află și cel al căpitanului Ferentz au fost strânse lângă fântâna Parasca unde au fost ingropate. In total sub colina pe care se află azi crucea lui Ferentz au fost îngropați circa 600 de soldati austricei și moldoveni.
Cu timpul Mănăstirea Cetățuia a inceput să se ruineze efect al cutremurelor și al incendiilor, fiind necesare lucrări de restaurare care s-au efectuat in perioada 1827-1837. De asemenea au fost lucrări de restaurare și in anii 1940-1941 insă cele mai importante au fost cele de restaurare și consolidare efectuate intre anii 1964-1971.
Din punct de vedere arhitectural, Manastirea Cetatuia este o constructie din zid. Altarul este luminat de trei ferestre, catapeteasma acestuia inaltandu-se pana la bolta. Fatada biserici este impartita in doua de un brau de piatra format din trei suluri rasucite din loc in loc si fixat pe o banda de piatra alba decorata cu rozete si frunze de stejar cioplite in relief. Pictura bisericii care reprezinta o adevarata arta a fost realizata de fratii Mihai si Gheorghe Dima care erau pictori aromani originari din Turcia. De asemenea in documentele istorice se mai pomeneste de ajutorul dat la pictarea bisericii de catre Nicolae zugravul cel batrin si Stefan zugravul.
Fosta casa domneasca aflata in partea nordica a manastirii a fost transformata in muzeu, staretia si sala gotica in care se gasea renumita tipografie de limba greceasca se mai gasesc si astazi.
Domnitorul Gheorghe Duca ctitorul acestei biserici isi gaseste odihna vesnica in interiorul bisericii.
Pe placa memoriala fixata pe zidul salii gotice sta scris:"Manastirea Cetatuia zidita de Gheorghe Duca in 1669, fosta resedinta de vara a voievozilor si mitropolitilor Moldovei si invatatului Dimitrie Cantemir. Avand o tipografie ajunsese in timpul din urma in stare de parasire indeosebi palatul Domnesc, Sala Gotica si gospodaria era in completa ruina. Asa fiind prin staruinta IPS Dr. Pimen Georgescu, Mitropolitul Moldovei, cladirile vechi au fost refacute de Comisiunea Monumentelor Istorice, inaugurandu-se cu deosebita solemnitate in octombrie 1911 de marele Rege Carol I venit la Iasi cu familia Regala pentru serbarea jubileului Universitatii, cu care prilej s-a pus temelia noilor chilii manastiresti. La aceasta stralucita serbare la care au fost prezenti si delegatii Universitatilor straine sositi la Iasi pentru Jubileul Universitatii a contribuit foarte mult aviatorul Aurel Vlaicu care a zburat pe aparatul inventat de el, plecand de la scoala normala "Vasile Lupu" peste Iasi si facand mai multe viraje in jurul dealului cu Manastirea Cetatuia in admiratia invitatilor straini si a multimii poporului. A fost primul zbor de aviatie la Iasi"
Portalul Iasi 365 va mai ofera informatii despre:
