Featured

Palatul Culturii din Iași - program vizitare, prețuri bilete, istoric, informații diverse

Muzee Iasi Ultima actualizare: 24 August 2024

Palatul Culturii din Iași

Program vizitare, prețuri bilete, istoric, informații diverse

Palatul Culturii reprezintă cel mai important monument arhitectural și cultural al Iașului, fiind considerat un simbol al orașului și cel mai important centru cultural al lui. Clădirea din zilele noastre a fost realizată în perioada 1906 - 1925 în timpul guvernării lui D. A. Sturdza după planurile arh. Ion D. Berindey (Berindei), acesta fiind ajutat de arhitecții Filip Xenopol și Grigore Cerchez.

Construcția lui s-a realizat pe ruinele Palatului Domnesc construit de prințul Alexandru Moruzi în perioada 1806 - 1812, palat care a fost distrus de-a lungul timpului de mai multe incendii.

In interiorul Palatului Culturii găsim patru muzee: Muzeul de Istorie al Moldovei, Muzeul Etnografic, Muzeul de Arta si Muzeul Stiintei si Tehnicii "Stefan Procopiu".

Program vizitare: marti - duminica 10:00 - 17:00
Tarife intrare (asigura vizitarea tuturor celor patru muzee din interiorul Palatului Culturii:
1) bilet intreg 60 lei / persoană adultă
2) bilet redus 50 % (30 lei) pentru pensionari.
3) bilet redus cu 75 % (15 lei) pentru:
- elevi și studenți, inclusiv elevi și studenți din învățământul particular acreditat;
- posesorii de carduri Euro 26, cu vârsta de până la 30 de ani;
- persoanele adulte cu handicap mediu sau ușor;

Turnul cu Ceas se vizitează cu bilet separat, în grupuri de max. 7 persoane, din oră în oră, între 10.45 și 15.45 (rezervări doar pentru ziua în curs, la Biroul Informații)
- accesul copiilor sub 6 ani în Turnul cu Ceas este strict interzis
- accesul copiilor cu vârste între 6 și 14 ani în Turnul cu Ceas este permis doar dacă sunt însoțiți de alți membri adulți ai familiei.

Tarif vizitare turnul cu ceas:
1) bilet intreg 16 lei / persoană adultă
2) bilet redus 50 % (8 lei) pentru pensionari.
3) bilet redus cu 75 % (4 lei) pentru:
- elevi și studenți, inclusiv elevi și studenți din învățământul particular acreditat;
- posesorii de carduri Euro 26, cu vârsta de până la 30 de ani;
- persoanele adulte cu handicap mediu sau ușor;

Muzeul de Istorie al Moldovei

Muzeul de Istorie a Moldovei se găsește in aripa vestică a Palatului Culturii din anul 1954. Patrimoniul muzeului numără în prezent peste 30.000 de piese, multe de valoare exceptională, ilustrative pentru viața comunităților umane care au trăit în spațiul est-carpatic incepând din paleolitic. Expoziția permanentă este desfășurată în spațiul a 20 de săli, pe o suprafață totală de 1470 mp.

In afara de expoziția permanentă de la Palatul Culturii, Muzeul de Istorie a Moldovei administrează, de asemenea, următoarele obiective muzeale: Muzeul Unirii, de pe Strada Alexandru Lăpușneanu nr. 14, din Iași, Muzeul Memorial "Mihail Kogalniceanu" situat pe strada Mihail Kogălniceanu nr. 11, din Iași, Palatul Memorial "Al. I. Cuza" de la Ruginoasa, 63 km de Iasi, pe șoseaua Iași - Pașcani, precum și Rezervația Arheologică de la Cucuteni, din comuna Cucuteni, județul Iași, la 10 km de orașul Târgu Frumos.

Locatie: interiorul Palatului Culturii Iași
Program vizitare: marți - duminică 10:00 - 17:00
Tarife intrare:
1) bilet intreg 20 lei / persoană adultă
2) bilet redus 50 % (10 lei) pentru pensionari.
3) bilet redus cu 75 % (5 lei) pentru:
- elevi și studenți, inclusiv elevi și studenți din învățământul particular acreditat;
- posesorii de carduri Euro 26, cu vârsta de până la 30 de ani;
- persoanele adulte cu handicap mediu sau ușor;

Muzeul Etnografic al Moldovei

Muzeul Etnografic al Moldovei a fost înfiinţat iniţial pe lângă Catedra de etnografie a Universităţii din Iaşi, de către Ion Chelcea fiind mutat in Palatul Culturii la fel ca si Muzeul de Istorie a Moldovei, in anul 1954. În sălile muzeului sunt prezentate ocupaţiile tradiţionale de bază: agricultura, viticultura, creşterea animalelor, precum şi ocupaţiile secundare ca: vânătoarea, pescuitul şi creşterea albinelor. Colecţia de instalaţii populare din lemn (pive şi vâltori pentru prelucrat sumane, prese de ulei etc.) este cea mai veche colecţie cu acest profil din ţară.

De asemenea putem vizita sălile rezervate prelucrării lemnului, ceramicii populare şi meşteşugului ţesutului. De un interes deosebit sunt cele două interioare de locuinţe ţărăneşti, din zonele Rădăuţi şi Iaşi, precum şi Sala datinilor şi obiceiurilor de Anul Nou, purtând numele etnologului Petru Caraman. Circuitul muzeului se termină la etajul I cu colecţiile de scoarţe şi costume populare din diverse zone ale Moldovei.

Locatie: interiorul Palatului Culturii Iasi
Program vizitare: marti - duminica 10:00 - 17:00
Tarife intrare:
1) bilet intreg 20 lei / persoană adultă
2) bilet redus 50 % (10 lei) pentru pensionari.
3) bilet redus cu 75 % (5 lei) pentru:
- elevi și studenți, inclusiv elevi și studenți din învățământul particular acreditat;
- posesorii de carduri Euro 26, cu vârsta de până la 30 de ani;
- persoanele adulte cu handicap mediu sau ușor;

Muzeul de Artă

Muzeul de Arta a fost înființat în 1860, muzeul funcționând la început în cadrul Academiei Mihailene. Din 1957 acesta s-a mutat în sediul Palatului Culturii, devenind secție a Complexului muzeal din Iași. Muzeul deține o valoroasă colecție de artă românească și universală. In Galeria de artă universală picturile sunt grupate pe școli naționale: italiană și spaniolă, flamandă și olandeză, franceză, germană, austriacă și rusă. Sunt prezentate lucrări atribuite lui Van Dyck, Murillo, Veronese, Poussin, Cranach sau unor discipoli ai acestora.

Locatie: interiorul Palatului Culturii Iasi
Program vizitare: marți - duminică 10:00 - 17:00
Tarife intrare:
1) bilet întreg 20 lei / persoană adultă
2) bilet redus 50 % (10 lei) pentru pensionari.
3) bilet redus cu 75 % (5 lei) pentru:
- elevi și studenți, inclusiv elevi și studenți din învățământul particular acreditat;
- posesorii de carduri Euro 26, cu vârsta de până la 30 de ani;
- persoanele adulte cu handicap mediu sau ușor;

Muzeul Stiintei si Tehnicii Stefan Procopiu

Muzeul Stiintei si Tehnicii Stefan Procopiu, era cunoscut publicului larg până la data de 3 august 1994 ca Muzeul Politehnic, în semn de prețuire pentru valorile științei ieșene. După aceasta dată a adoptat titulatura de Muzeul Stiinței și Tehnicii “Stefan Procopiu", el fiind situat la parterul Palatului Culturii, în aripa de est.

Au gratuitate la vizitarea muzeelor din cadrul Palatului Culturii:

a) pentru delegații oficiale, precum și alte delegații cu caracter cultural, în limita programului de funcționare al muzeelor respective;
b) pentru angajații rețelei muzeale, ai Ministerului Culturii și ai serviciilor deconcentrate ale Ministerului Culturii, precum și pentru posesorii de carduri ICOM;
c) pentru copiii preșcolari;
d) pentru copiii în vârstă de până la 18 ani, care au nevoi speciale sau cu handicap, însoțitori copii cu handicap cu vârsta până la 18 ani, precum și pentru copiii în vârstă de până la 18 ani cărora li se aplică măsuri sociale de protecție;
e) pentru copiii în vârstă de până la 18 ani, pe perioada vacanțelor;
f) pentru elevii și studenții cetățeni români din afara granițelor țării, bursieri ai statului român;
g) pentru posesorii de carduri „Euro 26”, cu vârsta de până la 30 de ani, accesul este gratuit pentru: fiecare zi de 26 din fiecare lună, atunci când aceasta nu cade într-o zi când instituția este închisă pentru public; în ziua lucrătoare imediat următoare a lunii, dacă 26 cade într-o zi când instituția este închisă pentru public;
h) pentru persoane adulte cu handicap grav sau accentuat, însoțitori adulți cu handicap grav sau accentuat;
i) pentru foștii deținuți din motive politice (de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945), revoluționarii de la 1989;
j) pentru veterani de război, invalizii de război si văduvele de război;
k) pentru ghizii de turism acreditați, în condițiile Hotărârii Guvernului nr. 305/2001;
l) pentru grupuri organizate de elevi, studenți, în prima zi de marți a fiecărei luni (gratuitatea se va acorda în prima zi de miercuri din fiecare lună pentru acele muzee care care nu au program de vizitare marțea);
m) pentru profesorii însoțitori ai grupurilor organizate de elevi/ studenți (max. 1 profesor la 10 elevi, începand cu ciclul gimnazial, respectiv 1 profesor la 5 preșcolari sau elevi ai ciclului primar);
n) pentru toate categoriile de vizitatori – de Ziua Națională a României și de Ziua Internațională a Muzeelor (18 mai);
o) pentru pensionari, în ziua de 1 octombrie, cand se sărbătorește Ziua Persoanelor Varstnice, între orele normale de functionare;
p) pentru pensionari, în prima miercuri din lună (după caz, joi, pentru acele muzee care în prima zi de miercuri din lună acordă gratuitate pentru grupurile de elevi/ studenți) din fiecare trimestru; în situația în care prima zi de miercuri (după caz, joi) este o zi liberă legal, această gratuitate se va reporta pentru cea de-adoua zi de miercuri (după caz, joi) din acel trimestru; pentru trimestrul al IV-lea, aceast zi liberă este acordată de 1 octombrie, Ziua Persoanelor Varstnice.
q) pentru alte categorii stabilite de ordonatorul principal de credite.

Istoria Palatului Culturii din Iași

Palatul Culturii a fost realizat în perioada 1906 - 1925 după planurile arh. Ion D. Berindey (Berindei), acesta fiind ajutat de arhitecții Filip Xenopol și Grigore Cerchez. Pe terenul pe care a fost construit Palatul Culturii inițial a fost ridicat Palatul Domnesc care a fost construit de prințul Alexandru Moruzi in perioada 1806 - 1812, după proiectele arhitectului vienez Johan Freywald.

Acesta a fost afectat de marele incendiu din iulie 1827

Între anii 1841-1843 pentru a adăposti instituțiile statului Palatul Domnesc a fost refacut de prințul Mihail Sturdza, lucrările fiind încredințate vornicilor Teodor Balș, tatălui poetului Vasile Alecsandri și arhitectului rus Nicolae Sungurov.

După Unirea de la 1859 și mutarea capitalei la București, Palatul Domnesc devine Palat Administrativ și de Justiție.

După 1862, Palatul a găzduit Prefectura Județului Iași, Tribunalele, Curtea de Apel, Casieria, Arhiva Statului.

Un alt incendiu care a afectat puternic Palatul Ocârmuirii a fost cel din ianuarie 1880. Renovarea a durat până în 1883, când Palatul Administrativ a fost redeschis.

Mai multe incendii de la sfârșitul sec. al XIX-lea continuă sa afecteze clădirea, luându-se în 1904 decizia demantelării și reconstrucției.

Palatul culturii a fost realizat în perioada 1906 - 1925 în timpul guvernării lui D. A. Sturdza si după planurile arh. Ion D. Berindey (Berindei), acesta fiind ajutat de arhitecții Filip Xenopol și Grigore Cerchez. S-a început refacerea păstrându-se din vechiul Palat numai principalele temelii și o parte din zidurile etajului.

În primul război mondial clădirea, încă nefinisată, a fost ocupată de trupele rusești, aliate apoi a găzduit Corpul IV al Armatei Române, Serviciul Geografic, Automobilele Regina Maria, Aviația, Telegraful fără fir și, în final, spitalele militare care s-au succedat, până la sfârșitul războiului.

Abia în 1921 s-au putut relua lucrările, grație ministrului George G. Mârzescu, fostul primar al Iașilor.

Construcția ce a fost întreruptă în timpul Primului Război Mondial și s-a prelungit pe durata a două decenii.

Inaugurarea Palatului de Justiție a avut loc la 11 octombrie 1925, în prezența lui Carol I, care era însoțit de familia regală.

Până în 1955, aici a fost sediul Tribunalului Județean.

Afectat de cutremurul din 1940, Palatul a slujit în timpul celui de-al doilea război mondial drept cazarmă a trupelor germane și ulterior, sovietice.

Începând din anul 1975, planșeul de lemn al ultimului etaj a fost înlocuit cu unul de ciment, turnat în plase de oțel, lucrare parțial terminată în martie 1977, când a avut loc cutremurul cel mare. Ca o cheie de boltă, noul planșeu a susținut monumentul, fiind afectate în schimb, planșeele de la etajul I, zidăria, ornamentele și stucaturile.

Denumirea de Palat al Culturii datează din 1955, când edificiul a încetat să mai fie folosit de Justiția ieșeană, fiind destinat să adăpostească diverse instituții culturale: Direcția pentru Cultură, Oficiu Patrimoniu, edituri, reviste culturale, muzee

Statuia lui Ștefan cel Mare a fost instalată în fața clădirii in anul 1883

Intrarea în palat se face printr-un turn donjon mare, cu creneluri și firide dominate de o acvilă cu aripile desfăcute. Elemente de interes turistic sunt: „Sala gotică” unde se poate admira mozaicul ce reprezintă un „bestiarum” medieval (grifoni, acvile bicefale și lei). „Sala Voievozilor” se află la etaj și conține, în medalioane, portretele domnilor Moldovei și ale regilor României. Tot la etajul I se află „Sala Henri Coandă”.

Bolta de intrare în Palat este străjuită, pe trei părți, de către o acvilă cu aripile desfăcute, ieșind din câte o coroană vegetală. Reprezentarea este specifică acvilei romane, așa cum apărea ea pe stindardele, vexillum, legiunilor antice iar coroana de lauri simboliza gloria militară, acvila 'în triumf'. Prezența acvilei amintește de tradiția fundării orașului Iași de către o asemenea legiune romană: Legio Iassiensis, castrul amintitei legiuni s-ar fi aflat chiar pe locul actualului Palat, pe temeliile sale zidindu-se, la începutul veacului XV, Curtea Domnească.

Ceasul este un carillon, un sistem de clopote care dau seria notelor muzicale ce a fost produs la Hamburg, în Germania, de firma J.F. Weule, Bocknem. Ceasul are trei cadrane, fiecare cu diametrul de 3, 24 metri si este împodobit cu vitralii, reprezentând cele 12 zodii. La fiecare oră fixă, carillonul intonează Hora Unirii

Deasupra intrării, pe la jumătatea turnului, se află o stemă a Moldovei sculptată în piatră. Este vorba despre un scut rotund încărcat cu un cap de bour, care are între coarnele scurte o stea cu cinci colțuri. Capul este încadrat de două ramuri de măslin, pe lângă care coboară două panglici ondulate. 'Scutul' este flancat de două steaguri cu flamură pătrată. Sub scut sunt înfățișate un sceptru și o spadă încrucișate, însemnele puterii domnești, însoțite de diverse trofee militare.

La faima Palatului Culturii a contribuit si ceasul cu trei cadrane din turnul cladirii. Avand diametrul de 3,25 m, acestea sunt decorate cu mici vitralii, reprezentând cele 12 zodii. Cate doi plaiesi, in costume naționale, zugrăviți pe zidul turnului, stau de straja, încadrând ceasornicul, dupa modelul oștenilor pictați la castelul Peleș.
Carillonul ceasului este un sistem de clopote acordate, o replica moderna a mecanismelor similare din Evul Mediu Occidental. Cele 8 clopote din turnul palatului reproduc, la fiecare ora exacta, "Hora Unirii" , amintind acum nu doar "Unirea cea mica" din 1859, ci si "Unirea cea mare" din 1918. Melodia este inregistrata pe un tambur cu 69 stifturi.

La etajul I, la fațada centrală, se află „Sala Voievozilor”, cu picturi în stilul frescelor medievale din ctitoriile Moldovei, așezate în chenare de epocă. Picturile au fost executate de Ștefan Dimitrescu și de elevii săi. Tot la etajul I se află sala „Henri Coandă”, ale cărei lambriuri au fost executate după un proiect al marelui savant. În amintirea anilor petrecuți la Iași ca elev al Liceului Militar, Coandă a dăruit orașului proiectul „Monumentului Eroilor Români” din cartierul Galata și rețeta unui ciment special, care imită perfect culoarea și sunetul lemnului de stejar.

Sala Voievozilor este boltită în arc frânt, după modelul gotic. Tavanul este de azur, semănat cu stele aurii. Această decorațiune amintește de Camera Înstelată, faimoasa Starry Room, cea mai înaltă instanță a Justiției în vechea Anglie, patria de origine a reginei Maria.

Intrarea în Sala Voievozilor, remarcabilă operă de feronerie și sticlă, era încadrată, inițial, de două mari portrete ale reginei Maria și regelui Ferdinand, pictate de Gh. Popovici, în 1925. Astăzi acestea fac parte din colecțiile Muzeului de Istorie de la parterul Palatului. Numele sălii provine de la galeria de medalioane cu portretele domnilor Moldovei, de la întemeierea statului până la prințul Carol II). Aceste picturi în ulei au fost realizate după 1930.

Într-un capăt al sălii, atrage atenția un șemineu de marmură albă decorat cu un basorelief. Acesta reprezintă un 'Arbore istoric', cu portretele celor mai însemnați domni ai Moldovei, în vârful căruia tronează portretul regelui Ferdinand. Un asemenea Arbore istorico-genealogic al României, lucrat cu multă migală, a fost publicat la 1890, de către Ion C. Gârleanu.