iasi 365 2018 logo 4

Romania

Mănăstirea Cetăţuia Negru Vodă

 

Mănăstirea Cetăţuia Negru Vodă este situată la 22 km de Municipiul  Câmpulung - Muscel, pe valea Dâmboviţei, între satele Cetăţeni şi Cotenești. Cunoscută inițial sub denumirea de "Schitul Cetatuia Negru Voda", mănăstirea este construită pe o stâncă inaltă, la altitudinea de 881 de metri, pe malul stâng al râului Dambovita, între "Valea lui Coman" și "Valea Chiliilor"

Imagine aeriana a Manastirii Cetatuia Negru-Voda

De la şoseaua principală se poate ajunge la mănăstire pe o potecă îngustă, unde, din loc în loc, sunt amplasate cruci care, după tradiție, semnifică 14 opriri legate de întâmplări trăite de Iisus.  Tradiţia locală susţine că primul ctitor ar fi fost Negru Vodă.

Manastirea cetatuia Arges 12

Mai jos de biserica rupestră se vede o cruce mare căţărată pe o stâncă înaltă şi îngustă. Despre aceasta se crede că a fost aşezată acolo de Negru Vodă. La baza crucii se află o piatră mare numită "Masa lui Mihai Viteazul".

Manastirea cetatuia Arges 5

In mănăstire se află două biserici: biserica veche care se găsește intr-o pesteră naturală și care este lungă de 12 metri, lată de 4 metri și inaltă de peste 3 metri, și biserica nouă, zidită din lemn, in stil maramureșean.  La intrarea în peșteră, a fost construit un pridvor, din lemn. In naos se intră printr-o ușă săpată in peretele despărtitor. Clopotnița este din lemn, fiind construită deasupra bisericii din piatră.

Biserica din piatra a Manastirii Cetatuia Negru-Voda

Biserica din lemn a Manastirii Cetatuia Negru Voda

Cei care nu au copii și vizitează Mănăstirea Cetățuia se pot ruga pentru fertilitate la o parte dintre Moaștele Sfântului Sfântul Cuvios Ioanichie cel Nou cunoscut ca ocrotitorul familiei, al copiilor și al cuplurilor care nu pot avea copii.

Moaștele Sfântului Sfântul Cuvios Ioanichie cel Nou

Manastirea Barsana - una din manastirile de lemn din Maramures

Mănăstirea Bârsana este situată în comuna Bârsana una dintre cele mai mari comune din Maramures și unul din cele mai importante sate de pe Valea Izei, fiind la o distanța de 20 de kilometri de municipiul Sighetul Marmatiei. Biserica care este una din cele opt biserici din lemn din Maramures care fac parte din patrimoniul internațional UNESCO, este construită pe o colină, ea fiind inconjurată de o livadă. Comuna Bârsana este atestată incepând cu anul 1326 când regele Carol Robert emite o diplomă prin care sunt intărite drepturile de posesiune asupra moșiei Bârsana.

 

Cei care doresc să viziteze Mănăstirea Bârsana trebuie să știe că pot ajunge acolo pe șosea, accesul fiind posibil pe mai multe trasee:

– pe Drumul Judetean 186: Sighetu Marmatiei – Vadu Izei – Oncesti – Bârsana;
– dinspre Cavnic pe ruta : Budesti – Calinesti – Bârsana.
– pe Drumul Judetean 186 din Sacel spre Bogdan Voda – Rozavlea – Bârsana

Cei care călătoresc cu trenul, stația CFR care deserveste Mănăstirea Bârsana este Sighetu Marmatiei.

 

In prezent ansamblul monahal cuprinde: Biserica din lemn in stil maramuresean, Staretia, Altarul de Vară, Aghiasmatarul,  Casa duhovnicului, Casa artistului, Casa meșterilor, Praznicarul cu trapeza, Muzeul mănăstirii, Turnul Clopotniță, Poarta maramureșeană de la intrare, Monumentul funerar. Acestea sunt legate printr-o serie de alei care sunt flancate de frumoase aranjamente florale.

manastirea din lemn Maramures Barsana 33

Biserica a fost construită din grinzi mari din stejar, pe o fundație din blocuri masive de piatră și are un plan dreptunghic, cu o absidă poligonală în altar, care este un pic mai ingust decât corpul principal al edificiului. Deasupra pronaosului se află turla, care nu este foarte inaltă. In dreptul fațadei vestice, se află un portal cu două caturi, fiecare cu stalpi care formeaza bolți rotunjite, acesta fiind adăugat în 1900.

manastirea din lemn Maramures Barsana 20

Naosul este mult mai spatios, cu o mare bolta, dar nici aici nu prea intra lumina. In josul peretilor sudic si nordic, se afla cate o fereastra mai mare, iar pe fiecare perete cate doua ferestre mai mici, sus, intre cele doua stresini ale acoperisului. Altarul are din nou mai putin spatiu, cu trei ferestre mici, spre nord, sud si est cate una. Chiar daca ele inca sunt foarte mici, ferestrele au fost largite in 1900, in aceeasi perioada in care a fost adaugat portalul. Din cauza aceasta, picturile murale din jurul geamurilor au fost distruse.

manastirea din lemn Maramures Barsana 11

Acoperișul cu două streșini acoperă partea principală a bisericii, altarul fiind acoperit cu o singură streașină care este mai jos.

manastirea din lemn Maramures Barsana 3

 

Praznicarul. Etajul formeaza o imensa terasa deschisa, care datorita destinatiei sale se numeste de obicei praznicar. In cadrul ei se afla și o trapeză mare, în care pot servi masa câteva sute de persoane, aici servindu-se masa la prăznuirea hramului.

manastirea din lemn Maramures Barsana 34

Manastirea Barsana - Praznicarul si Trapeza

Pereții biserici au fost pictați de Hodor Toader în anul 1806, picturile fiind făcute din bucăți textile, fixate pe pereți și acoperite cu un strat de var preparat, cum era obiceiul in timpul acelei perioade.

interior manastirea de lemn Barsana

manastirea din lemn Maramures Barsana 1

 

manastirea din lemn Maramures Barsana 9

Casa Duhovnicului. Una din componentele Mănăstirii Bârsana este Casa Duhovnicului

Casa Duhovnicului de la manastirea din lemn din Maramures Barsana

 Muzeul monahal

 manastirea din lemn Maramures Barsana 6

Manastirea de lemn din Maramures - manastirea Barsana

Cei care doresc să înnopteze la Manastirea „Soborul Sfintilor 12 Apostoli” din Barsana  trebuie să știe că există posibilitatea de cazare, doar pe timp de vară - din luna mai până în septembrie în următoarele condiții: în camere cu 8, 10, 25 si respectiv 30 de paturi, toate cu grup sanitar comun și fără apă caldă.

Informații se pot obține la telefon: 0262-331.020

O altă posibilitate este la Vila Bârsana.

 

Cascada Bigăr

Cascada Bigăr este, potrivit site-ului The World Georgaphy,  una dintre cele mai spectaculoase căderi de apă din lume,  aceasta căderea de apă fiind  inclusă  într-un top al cascadelor ieşite din comun din toată lumea, în anul 2013.

Cascada Bigar

Cascada Bigăr este localizată în sud-vestul României, în judeţul Caraş-Severin, fiind parte a Parcului Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa.

La Cascada Bigăr se poate ajunge pe Drumul naţional 57B Anina - Poneasca – Valea Minişului. Urmează rezervaţia şi drumul până în dreptul Cascadei Bigăr, înainte de a ajunge în localitatea Bozovici.

Cum ajungem la cascada Bigar

Căderea de apă face parte din Parcul Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa şi, din anul 2000, a fost declarată arie protejată de interes naţional, ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (n.r Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii). Cascada işi trage apa din izvorul Bigăr care se află la circa 200 metri departare de ea

Cascada Bigar

 

 

Manastirea Putna

 

Mănăstirea Putna, se găseşte la 72 de kilometri de Cetatea de Scaun a Sucevei, fiind cea mai importantă ctitorie a Binecredinciosului Voievod Ştefan cel Mare şi Sfant, şi străjuieşte, de peste cinci veacuri, ţinutul legendar al Bucovinei. La data de 4 iulie 1466, Voievodul Stefan cel Mare si Sfant alege locul pe care va fi zidita Biserica Manastirii Putna, tragand cu arcul de pe Dealul Crucii.

Despre locul ales pentru ridicarea ei, Cronicarul Ion Neculce istoriseşte: "Ştefan-Voda cel Bun, când s-au apucat să facă Mănăstirea Putna, au tras cu arcul dintr-un vârfu de munte ce este lângă mănăstire. Şi unde au agiunsu săgeata, acolo au facut prestolul in oltariul".

manastirea-putna-harta

Lucrările de construcţie al bisericii au inceput pe 10 iulie 1466 şi au fost terminate în anul 1469, slujba de sfinţire a acesteia având loc pe 3 septembrie 1469. După terminarea bisericii s-au construit Casa Domneasca (1473), chiliile, zidul de aparare cu turnurile aferente ăi Turnul Tezaurului, lucrările finalizandu-se în anul 1481.

Manastirea Putna - o priveliste minunata

După intrarea, din anul 1775, sub ocupaţie habsburgică, mănăstirea va mai suferi o serie de transformări exterioare prin extinderea zonei de nord a incintei, noi construcţii de chilii (1852-1856), modificări ale formei acoperişului bisericii (1859).

In anul 1902 au avut s-au executat lucrări mai ample asupra ei sub conducerea arhitectului vienez K. A. Romstorfer.

Biserica Manastirii Putna