Obiective turistice Iasi

Turism Ultima actualizare: 16 Iunie 2023

Obiective turistice Iasi

Orașul Iași a fost menționat pentru prima oară într-un privilegiu comercial emis în 1408 de domnul Moldovei Alexandru cel Bun. Totuși, deoarece existau clădiri mai vechi de această dată (spre exemplu presupusa Biserică armeană costruită în 1395), se crede că orașul este mult mai vechi, cel puțin cu câteva decenii înainte de această dată. Un scurt istoric al Iasului puteti gasi aici despre Iasi

Daca sunteti in vizita in Iasi, va recomandam sa vizitati printre altele urmatoarele obiective turistice iesene

Palatul Culturii Iasi

Pentru cei care ajung prima data in Iasi, obiectivul major care trebuie vizitat este Palatul Culturii din Iasi. Cei care l-au vizitat in trecut ar trebui daca au drum prin Iasi sa il viziteze din nou pentru ca, dupa 8 ani in care a fost inchis pentru restaurare si peste 26 de milioane de euro cheltuite pentru asta Palatul Culturii si-a deschis din nou portile Publicului larg

palatul culturii iasi 2

Imagine din exteriorul Palatului Culturii din Iași in primăvara anului 2023

Palatul Culturii Din Iasi interior mai 2023 1

In interiorul Palatului Culturii gasim patru muzee: Muzeul de Istorie al Moldovei, Muzeul Etnografic, Muzeul de Arta si Muzeul Stiintei si Tehnicii "Stefan Procopiu".

Program vizitare: marti - duminica 10:00 - 17:00
Tarife intrare (asigura vizitarea tuturor celor patru muzee din interiorul Palatului Culturii:
1) bilet intreg 60 lei / persoană adultă
2) bilet redus 50 % (30 lei) pentru pensionari.
3) bilet redus cu 75 % (15 lei) pentru:
- elevi și studenți, inclusiv elevi și studenți din învățământul particular acreditat;
- posesorii de carduri Euro 26, cu vârsta de până la 30 de ani;
- persoanele adulte cu handicap mediu sau ușor;

Turnul cu Ceas se vizitează cu bilet separat, în grupuri de max. 7 persoane, din oră în oră, între 10.45 și 15.45 (rezervări doar pentru ziua în curs, la Biroul Informații)
- accesul copiilor sub 6 ani în Turnul cu Ceas este strict interzis
- accesul copiilor cu vârste între 6 și 14 ani în Turnul cu Ceas este permis doar dacă sunt însoțiți de alți membri adulți ai familiei.

Tarif vizitare turnul cu ceas:
1) bilet intreg 16 lei / persoană adultă
2) bilet redus 50 % (8 lei) pentru pensionari.
3) bilet redus cu 75 % (4 lei) pentru:
- elevi și studenți, inclusiv elevi și studenți din învățământul particular acreditat;
- posesorii de carduri Euro 26, cu vârsta de până la 30 de ani;
- persoanele adulte cu handicap mediu sau ușor;

Muzeul de Istorie al Moldovei

Muzeul de Istorie a Moldovei se gaseste in aripa vestiva a Palatului Culturii din anul 1954. Patrimoniul muzeului numara in prezent peste 30.000 de piese, multe de valoare exceptionala, ilustrative pentru viata comunitatilor umane care au trait in spatiul est-carpatic incepand din paleolitic. Expozitia permanenta este desfasurata in spatiul a 20 de sali, pe o suprafata totala de 1470 mp.

In afara de expozitia permanenta de la Palatul Culturii, Muzeul de Istorie a Moldovei administreaza, de asemenea, urmatoarele obiective muzeale: Muzeul Unirii, de pe Strada Alexandru Lapusneanu nr. 14, din Iasi, Muzeul Memorial "Mihail Kogalniceanu" situat pe strada Mihail Kogalniceanu nr. 11, din Iasi, Palatul Memorial "Al. I. Cuza" de la Ruginoasa, 63 km de Iasi, pe soseaua Iasi-Pascani, precum si Rezervatia Arheologica de la Cucuteni, din comuna Cucuteni, judetul Iasi, la 10 km de orasul Targu Frumos.

Locatie: interiorul Palatului Culturii Iasi
Program vizitare: marti - duminica 10:00 - 17:00
Tarife intrare:
1) bilet intreg 20 lei / persoană adultă
2) bilet redus 50 % (10 lei) pentru pensionari.
3) bilet redus cu 75 % (5 lei) pentru:
- elevi și studenți, inclusiv elevi și studenți din învățământul particular acreditat;
- posesorii de carduri Euro 26, cu vârsta de până la 30 de ani;
- persoanele adulte cu handicap mediu sau ușor;

Muzeul Etnografic al Moldovei

Muzeul Etnografic al Moldovei a fost înfiinţat iniţial pe lângă Catedra de etnografie a Universităţii din Iaşi, de către Ion Chelcea fiind mutat in Palatul Culturii la fel ca si Muzeul de Istorie a Moldovei, in anul 1954. În sălile muzeului sunt prezentate ocupaţiile tradiţionale de bază: agricultura, viticultura, creşterea animalelor, precum şi ocupaţiile secundare ca: vânătoarea, pescuitul şi creşterea albinelor. Colecţia de instalaţii populare din lemn (pive şi vâltori pentru prelucrat sumane, prese de ulei etc.) este cea mai veche colecţie cu acest profil din ţară.

De asemenea putem vizita sălile rezervate prelucrării lemnului, ceramicii populare şi meşteşugului ţesutului. De un interes deosebit sunt cele două interioare de locuinţe ţărăneşti, din zonele Rădăuţi şi Iaşi, precum şi Sala datinilor şi obiceiurilor de Anul Nou, purtând numele etnologului Petru Caraman. Circuitul muzeului se termină la etajul I cu colecţiile de scoarţe şi costume populare din diverse zone ale Moldovei.

Muzeul de Arta

Muzeul de Arta a fost înființat în 1860, muzeul funcționând la început în cadrul Academiei Mihailene. Din 1957 acesta s-a mutat în sediul Palatului Culturii, devenind secție a Complexului muzeal din Iași. Muzeul deține o valoroasă colecție de artă românească și universală. In Galeria de artă universală picturile sunt grupate pe școli naționale: italiană și spaniolă, flamandă și olandeză, franceză, germană, austriacă și rusă. Sunt prezentate lucrări atribuite lui Van Dyck, Murillo, Veronese, Poussin, Cranach sau unor discipoli ai acestora.

Muzeul Stiintei si Tehnicii Stefan Procopiu

Muzeul Stiintei si Tehnicii Stefan Procopiu, era cunoscut publicului larg pâna la data de 3 august 1994 ca Muzeul Politehnic, în semn de pretuire pentru valorile stiintei iesene. Dupa aceasta data a adoptat titulatura de Muzeul Stiintei si Tehnicii “Stefan Procopiu", el fiind situat la parterul Palatului Culturii, în aripa de est.

Au gratuitate la vizitarea muzeelor din cadrul Palatului Culturii:

a) pentru delegații oficiale, precum și alte delegații cu caracter cultural, în limita programului de funcționare al muzeelor respective;
b) pentru angajații rețelei muzeale, ai Ministerului Culturii și ai serviciilor deconcentrate ale Ministerului Culturii, precum și pentru posesorii de carduri ICOM;
c) pentru copiii preșcolari;
d) pentru copiii în vârstă de până la 18 ani, care au nevoi speciale sau cu handicap, însoțitori copii cu handicap cu vârsta până la 18 ani, precum și pentru copiii în vârstă de până la 18 ani cărora li se aplică măsuri sociale de protecție;
e) pentru copiii în vârstă de până la 18 ani, pe perioada vacanțelor;
f) pentru elevii și studenții cetățeni români din afara granițelor țării, bursieri ai statului român;
g) pentru posesorii de carduri „Euro 26”, cu vârsta de până la 30 de ani, accesul este gratuit pentru: fiecare zi de 26 din fiecare lună, atunci când aceasta nu cade într-o zi când instituția este închisă pentru public; în ziua lucrătoare imediat următoare a lunii, dacă 26 cade într-o zi când instituția este închisă pentru public;
h) pentru persoane adulte cu handicap grav sau accentuat, însoțitori adulți cu handicap grav sau accentuat;
i) pentru foștii deținuți din motive politice (de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945), revoluționarii de la 1989;
j) pentru veterani de război, invalizii de război si văduvele de război;
k) pentru ghizii de turism acreditați, în condițiile Hotărârii Guvernului nr. 305/2001;
l) pentru grupuri organizate de elevi, studenți, în prima zi de marți a fiecărei luni (gratuitatea se va acorda în prima zi de miercuri din fiecare lună pentru acele muzee care care nu au program de vizitare marțea);
m) pentru profesorii însoțitori ai grupurilor organizate de elevi/ studenți (max. 1 profesor la 10 elevi, începand cu ciclul gimnazial, respectiv 1 profesor la 5 preșcolari sau elevi ai ciclului primar);
n) pentru toate categoriile de vizitatori – de Ziua Națională a României și de Ziua Internațională a Muzeelor (18 mai);
o) pentru pensionari, în ziua de 1 octombrie, cand se sărbătorește Ziua Persoanelor Varstnice, între orele normale de functionare;
p) pentru pensionari, în prima miercuri din lună (după caz, joi, pentru acele muzee care în prima zi de miercuri din lună acordă gratuitate pentru grupurile de elevi/ studenți) din fiecare trimestru; în situația în care prima zi de miercuri (după caz, joi) este o zi liberă legal, această gratuitate se va reporta pentru cea de-adoua zi de miercuri (după caz, joi) din acel trimestru; pentru trimestrul al IV-lea, aceast zi liberă este acordată de 1 octombrie, Ziua Persoanelor Varstnice.
q) pentru alte categorii stabilite de ordonatorul principal de credite.

Muzeul Unirii

Muzeul Unirii isi are sediul într-o clădire înălţată pe la începutul secolului al XIX-lea, Initial in stilul neoclasic, aceasta fiind încărcata ulterior cu diverse decoraţiuni baroce. Palatul a servit ca reşedinţă domnească domnitorului Unirii Alexandru Ioan Cuza in perioada 1859-1862. În anii 1917-1918, în timpul primului Război Mondial, în această clădire şi-a avut reşedinţa regele Ferdinand.

Muzeul Unirii a fost deschis in 1959 iar patrimoniul său cuprinde piese şi documente originale, de o excepţională valoare, care au aparţinut domnitorului Al. I. Cuza şi familiei sale. De asemenea, în colecţiile muzeului se regăsesc şi obiecte aparţinând familiei regale precum şi un important fond numismatic.

Locatie: str. Al. Lăpuşneanu nr. 14

Program vizitare:
Luni si marti: inchis
Miercuri - duminica: 10.00-17.00

Tarife intrare:
1) bilet intreg 16 lei / persoană adultă
2) bilet redus 50 % (8 lei) pentru pensionari.
3) bilet redus cu 75 % (4 lei) pentru:
- elevi și studenți, inclusiv elevi și studenți din învățământul particular acreditat;
- posesorii de carduri Euro 26, cu vârsta de până la 30 de ani;
- persoanele adulte cu handicap mediu sau ușor;

Muzeul "Sf Ierarh Dosoftei" (Casa Dosoftei)

Cunoscuta si sub denumirea de "Casa cu arcade", datorita celor cinci arcade de pe fatada principala, Casa Dosoftei este o constructie din a doua jumatate a secolului al XVII-lea, care a facut parte, initial, din zidul nordic de incinta al Bisericii Sfantul Nicolae Domnesc. In 1679 mitropolitul Dosoftei a instalat a doua tiparnita din Moldova. Aici a tiparit Liturghia (1679), Psaltirea de-nteles (1680), Viata si petrecerea sfintilor (1682 – 1686).

In momentul actual in "Casa Dosoftei" este amenajat Muzeul "Sf Ierarh Dosoftei" aici pastrandu-se astazi mai multe obiecte valoroase unice, precum:
- un manuscris slavon (Patericul, 1350-1380;
- prima tiparitura din tara noastra ("Liturghierul" lui Macarie, 1508);
- un manuscris copiat de popa Bratu din Brasov ("Apostolul", 1559-1560);
- doua carti liturgice tiparite de Coresi ("Triodul", 1578 si "Psaltirea slavona");

- o carte liturgica tiparita de Dimitrie Liubavici ("Molitvelnicul");
- prima tiparitura in limba romana din Moldova ("Cazania" scrisa de Sfantul mitropolit Varlaam Motoc, 1643);
- traducerea in versuri a Psaltirii, tiparita de Sfantul Dosoftei ("Psaltirea in versuri", 1673);
- Sfanta Scriptrua tiparita de Serban Cantacuzino ("Biblia de la Bucuresti", 1688);
- cele mai vechi copii ale letopisetelor cronicarilor Grigore Ureche si Miron Costin.

Locatie: str. Anastasie Panu nr. 54
Program vizitare: marti - duminica 10:00 - 17:00, luni inchis
Tarife intrare:
- bilet intreg 10 lei / persoană adultă ,
- pensionari 6 lei,
- elevi și studenți (individual şi în grupuri - legitimaţi cu carnetul de elev) 2 lei,
- grupuri de peste 9 persoane 8 lei

Muzeul "Vasile Pogor"

In saloanele actualului Muzeu "Vasile Pogor" își dădeau întâlnire câteva dintre personalitățile care au marcat istoria României moderne: Maiorescu, Alecsandri, Xenopol, Conta, Caragiale, Eminescu, Slavici, Creangă și mulți alții. Pe atunci această casă aparținea lui Vasile Pogor, unul dintre fondatorii celebrei societăți literare „Junimea”, și a găzduit nenumărate ședințe junimiste.

În muzeu se pot admira, printre altele, bastonul din lemn de abanos cu mâner de argint, care i-a aparținut lui Costache Conachi; un tablou (Cap de bărbat) în ulei, semnat de Gh. Asachi; piese de mobilier care au aparținut lui Mihail Kogălniceanu, Titu Maiorescu, I.L. Caragiale, Iacob Negruzzi, Garabet Ibrăileanu, I.M. Melik etc.; un pian Steinway & Sons (model 1859), care i-a aparținut lui Duiliu Zamfirescu sau patefonul His Masters Voice, care a aparținut lui G. Ibrăileanu.

În Sala Rarități puteti vedea obiecte unice, ca: inelul sigilar din aur, cu piatră roșie al lui Mihai Eminescu; ceasul de buzunar, din argint, al lui Ion Creangă; ceasul de buzunar, din argint, al lui Vasile Pogor; ceasul din aur al lui Eremia Grigorescu; cartea de rugăciuni – manuscris a principesei Maria Gh. Sturdza, născută Ghica – una din puținele cărți rămase din celebra Bibliotecă Miclăușeană; călimara din marmură a lui Mihail Kogălniceanu; cerceii din aur și ametist ai actriței Agatha Bârsescu; broșa din aur, confecționată dintr-o monedă a Veronicăi Micle și multe altele.

Locatie: str Vasile Pogor nr. 4
Program vizitare: marti - duminica 10:00 - 17:00, luni inchis
Tarife intrare:
- bilet intreg 15 lei / persoană adultă ,
- pensionari 8 lei,
- elevi și studenți (individual şi în grupuri - legitimaţi cu carnetul de elev) 2 lei,
- grupuri de peste 9 persoane 12 lei

Teatrul National Iasi

Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” din Iaşi este cel mai vechi Teatru Naţional din România si a fost proiectat de doi arhitecti vienezi acum mai bine de 100 de ani. Primul spectacol în limba română s-a jucat în decembrie 1816, în 1837 funcţionand deja sub titulatura de Teatru Naţional. In anul 1956 acesta a primit numele poetului Vasile Alecsandri.

In anul 1940 administrarea teatrului românesc şi a celui francez a fost preluată de Vasile Alecsandri, Mihail Kogălniceanu şi Costache Negruzzi, acest an fiind anul oficial în care a fost fondat Teatrul Naţional din Iaşi. Acesta a funcţionat în clădirea Teatrului cel Mare de la Copou. Din pacate, in februarie 1888 aceasta cladire a fost distrusă de un incendiu. Abia în 1896 s-a reuşit construirea unei noi clădiri pentru teatru, pe locul vechii primării.

Cortina pictată în 1896 de un meşter vienez, înfăţişează in zona centrală o alegorie a vieţii, cu cele trei vârste, iar în dreapta, alegoria Unirii Principatelor Române. Cortina de fier este pictată cu motive ornamentale simetrice şi desparte etanş scena de restul sălii. Plafonul este pictat de acelaşi autor ca în cazul cortinei de fier, Al. Goltz, şi înfăţişează alegorii edenice cu îngeri şi nimfe, încadrate în stucatură rococo. Candelabrul din cristal a fost adus de la Veneţia.

Gradina Botanica

Grădina Botanică „Anastasie Fătu” din Iași este cea mai veche grădină botanică din România, ea fiind înființată în 1856 de catre medicul si naturalistul Anastasie Fatu. Anastasie Fatu, un mare patriot, filantrop si om de cultura a amplasat Grădina Botanică pe un teren cumparat din fonduri proprii, in apropiere de Rapa Galbena.

Aceasta gradina a servit invatamantului botanic iesean timp de peste 40 ani, pana in 1963-1964 cand a fost mutata pe actualul amplasament din Dealul Copoului. Din aceasta ultima gradina botanica se mai pastreaza si astazi arborii si arbustii din parcul aflat intre vechea cladire a Universitatii, Cantina studenteasca si caminele studentesti de pe Bd. Copou si o mica sera "turn" in care se cultivau palmieri si bananieri. Astazi, Gradina Botanica din Iasi acopera o suprafata de aproximativ 100 de hectare.

Sectorul Sere cuprinde 12 compartimente, fiecare cu specificul ei: plante mediteraneene, tropicale, subtropicale (cactusi, palmieri, bananieri, citrice etc.), numeroase flori ornamentale (azalee, camelii, crizanteme, orhidee etc.) si o colectie de cicadaceae (fosile vii).
Sectorul Ornamental are o suprafata de 4,5 hectare si contine 2.200 de taxoni, in exemplare unice sau grupati in 25 de colectii. Sectorul dispune de o gama variata de plante decorative, ierboase si lemnoase, care constituie o expozitie cu caracter permanent.
Sectorul Rozariu insumeaza 800 de varietati de trandafiri nobili.

Gradina Copou si Teiul lui Eminescu

Grădina Copou (sau Parcul Copou) este cel mai vechi parc din Iaşi, fiind situat pe dealul Copoului si datand din prima parte a secolului al XIX-lea (amenajarea sa a început în anii 1833-1834). In centrul său este amenajat "Obeliscul cu lei", numit iniţial "Monumentul Legilor Constitutionale", acesta a fost ridicat dupa planurile lui Gheorghe Asachi în cinstea generalului rus Pavel Kiseleff şi a reformelor introduse de acesta în Moldova.

In 1989 s-a deschis în parc un muzeu “Mihai Eminescu”, conceput de arhitectul Virgil Onofrei. Anual are loc în Gradina Copou târgul naţional de ceramică "Cucuteni", care adună meşteri olari din toată ţara.

Aflat in mijlocul gradinii Copou, Teiul lui Eminescu a devenit simbolul vegetal al Iasului, fiind un adevarat loc de pelerinaj pentru romantici. El exista deja la data intemeierii parcului, fiind o relicva a ceea ce a fost mai inainte pe aceste locuri. Atasamentul lui Mihai Eminescu pentru tei pare sa fie o nostalgie germanica, din perioada studiilor facute de marele poet la Viena si Berlin. In fata teiului se afla un bust de bronz al lui Eminescu, opera sculptorului I. Mateescu.

Bojdeuca lui Ion Creanga din Ticau

Bojdeuca lui Ion Creangă este primul muzeu memorial literar din România, acesta fiind inaugurat la 15 aprilie 1918. Bojdeuca l-a găzduit pe Ion Creangă, începând din vara anului 1872, după ce fusese răspopit și nevoit să părăsească locuința din incinta Mănăstirii Golia. Humuleșteanul s-a mutat aici, în camera din dreapta, având-o ca vecină pe Ecaterina Vartic, cea care avea să-l îngrijească până la sfârșitul vieții. Toate Poveștile și Amintirile din copilărie au fost scrise în căsuța botezată de scriitor bojdeucă. În vara și toamna anului 1876, Mihai Eminescu a locuit aici drept chiriaș al lui Creangă.

Clădirea care adăpostește expoziția documentară referitoare la viața și opera lui Creangă, biblioteca, precum și amfiteatrul în aer liber au fost construite în perioada 1984-1989 și inaugurate la 11 iunie 1989, cu ocazia centenarului morții genialului povestitor.

Palatul Roznovanu

Palatul Roznovanu a fost construit între anii 1800-1816, dupa planurile arhitectului Johann Freywald, care au fost continuate de fiul sau, Gustave, care se ocupa, simultan, si de lucrarile de la Mitropolie.Acesta a apartinut, initial, vistiernicului Matei Cantacuzino. În urma marelui incendiu din anul 1827 care a cuprins capitala Moldovei, a necesitat o renovare, facuta pe parcursul anului 1831.

În acest imobil la 3 aprilie 1866 a avut loc miscarea separatista condusa de Neculai Rosetti Roznovanu.
La initiativa primarului Vasile Pogor cladirea a fost cumparata în 1891 pentru a fi sediul primariei orasului, dar doi ani mai târziu, în 1893 cladirea trecea în proprietatea Ministerului Domeniilor care o vor amenaja drept resedinta pentru familia regala în timpul vizitelor la Iasi.

În timpul primului razboi mondial în încaperile sale au fost amenajate spitale si birourile serviciilor militare. (Lucian Vasiliu, Olga Rusu, Ioan Holban, Constantin-Liviu Rusu: 1995).

Universitatea A. I Cuza – Sala Pasilor Pierduti pictata de Sabin Balasa

Palatul Universităţii a fost inaugurat pe 21 octombrie 1897 sub înaltul patronaj al Regelui Carol I şi al Reginei Elisabeta fiind construit după planurile architectului Louis Blanc, pe locul unde funcţionase până în 1888 Teatrul Naţional. Clădirea, se înscrie în canoanele stilului eclectic francez şi îşi depăşeşte funcţiile strict utilitare, căpătând valoare de simbol atât pentru comunitatea locală, cât şi pentru întreaga spiritualitate românească.

Daca vizitati Universitatea "A. I Cuza" trebuie neaparat sa vedeti si picturile murale pictate de Sabin Balasa in Sala Paşilor Pierduţi.Sabin Bălaşa prin opera sa, a introdus acest spaţiu pe harta locurilor de referinţă ale artei universale.

Cele 19 picturi murale reflectă sufletul, tinereţea, istoria şi poezia poporului român. O veritabilă beatitudine de albastru, ce acoperă aproximativ 300 m2 din clădirea principală a Universităţii, muralele au fost concepute de maestrul inorogilor şi al siluetelor cosmice între anii 1968 şi 1978.

Turnul Manastirii Golia impreuna cu Biserica Golia

Biserica Manastirii Golia initial biserica "Inaltarea Domnului" a fost o ctitorie mai veche a logofatului Ioan Golia si a fost refacuta de Vasile Lupu intre anii 1650-1653 si terminata in 1660 de fiul acestuia Stefanita. Denumirea manastirii Golia apare pentru prima data in anul 1606, intr-un act intarit de domnitorul Ieremia Movila, cand lacasul bisericesc este inchinat manastirii Vatoped, din Sfantul Munte.

Turnul Goliei se gaseste la 40 m sud de biserica si reprezinta o mare atractie turistica fiind ridicat de egumenul Meletie in anul 1855. Este inalt de 29 m, cu un gang de intrare in incinta. Alaturi de turn se afla prima casa de apa din Iasi, cu fantana turceasca in exterior. Mai multe informatii despre Manastirea Golia gasiti aici info Golia

Catedrala Metropolitana

Catedrala Mitropolitană din Iaşi, cu hramul Sfânta Paraschiva, este biserica catedrală a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, una din cele şase catedrale mitropolitane ortodoxe din România.
Ideea înălţării unei biserici mai mari, monumentale, la Iaşi, aparţine mitropolitului Veniamin Costachi.

Hrisovul domnesc din 8 august 1826, privind lucrările de proiectare şi construire a noii biserici, este actul de naştere al Catedralei mitropolitane.
A fost ridicată pe locul unde s-au aflat două biserici mai vechi:
- Biserica Albă - secolul al XV-lea şi
- Biserica Stratenia - secolul al XVII-lea.

Mai multe informatii despre Catedrala Mitropolitană gasiti aici Informatii detaliate Catedrala Mitropolitană

Manastirea Cetatuia

Construirea Manastirii Cetatuia a inceput in anul 1668 in timpul domniei lui Gheorghe Duca pe un deal din partea de sud a Iasului in incercarea de a sta in calea eventualelor invazii ce puteau ameninta Moldova. Importanta acestei Manastiri pentru apararea zonei este data si de ritmul alert in care a fost construita , in primavara anului urmator zidurile manastirii fiind aproape terminate, iar din scrisorile vremii se pare ca se cauta deja achizitionarea de material pentru acoperis de catre imputernicitii domnitorului, in acelasi timp facandu-se si comanda de clopote la Brasov si Danzig.

In cladirile complexului manasteresc a fost instalata o tiparnita adusa de la Venetia unde au lucrat calugari romani cunoscatori ai limbii grecesti in frunte cu ieromonahul Mitrofan, care a ajuns mai apoi episcop de Husi. Aceasta tiparnita a inceput sa functioneze din anul 1682, insa din pacate nu a functionat prea mult ultima lucrare fiind din anul 1698. Tiparnita se pare ca era singura din tot Orientul la vremea respectiva.

Mai multe informatii despre Manastirea Cetatuia gasiti aici --> Manastirea Cetatuia

Catedrala Romano - Catolica

Catedrala "Sfanta Fecioara Maria Regina" a fost construita langa vechea catedrala catolica, fiind finalizata in anul 2005, si avand o arhitectura moderna, circulara, cu 24 de ogive si cu o cruce supla, alba, inalta de 10 metri, situata central pe acoperis.

Vechea catedrala a fost construita initial din lemn, in anul 1753, pe locul unei foste biserici, cu aprobarea domnitorului Matei Ghica. Finalizata in 1763 si considerata cea mai frumoasa din Moldova, biserica nu a functionat decat trei ani, fiind incendiata in octombrie 1766.
Catedrala „Adormirea Maicii Domnului” a fost construita din piatra in perioada 1782-1789 fiind supusa unor lucrari de restaurare, dupa cutremurul din 1802 si dupa incendiul din 1827.

Cele mai multe modificari s-au produs in anul 1869, cand, din initiativa Episcopului Iosif Salandris-au executat lucrari de restaurare si de extindere si a fost pictat interiorul, de catre Giuseppe Carta, din Palermo.